Aflata la al doilea an de comunicare a strategiilor de responsabilitate sociala corporatista si a rezultatelor acestora, Farmaciile Dona, cea de-a treia companie farmaceutica de pe piata de nisa, prezinta in raport, sub cei 28 de indicatori GRI, puncte din strategia lor de implicare in comunitate, indicatori economici, de management al resurselor umane, al resurselor sociale, de produs si de mediu, puncte apreciate si vazute drept modele pentru intreaga comunitate de responsabilitate sociala.

Pe langa celebrarea activitatii brand-urilor profund si eficient implicate in viata comunitatii, evenimentul a lansat si revista “Good CSR – Impreuna responsabili” – insert de CSR care va aparea cu revista Money Express in numarul din 14 decembrie, publicatie ce se doreste a fi un instrument de baza in informarea companiilor cu privire la actiunile si practicile acestora in cadrul programului Good CSR.

Mai multe informatii despre acest program si grupul care face posibila existenta lui pe piata, puteti gasi aici.

Pornita de la premisa ca aglomeratiile urbane sunt “victimele” unui grad ridicat de poluare datorat cresterii numarului de masini si a unei infrastructuri defectuoase, cele doua entitati amintite mai sus au dezvoltat unul dintre cele mai mari sisteme de “bike-sharing” (inchiriere gratuita de biciclete) din Romania, acoperind orasele Bucuresti, Constanta, Iasi, Cluj si Targu Mures cu 8 centre in fiecare dintre acestea. Campania  a urmarit obiective clare inscrise in liniile strangerii unui numar considerabil de oameni care sa aprecieze, din nou, mersul pe bicicleta si sa constientizeze importanta si eficienta acestuia in transportul de zi cu zi.

Ideea de “bike sharing” a fost cu succes raspandita in mass-media si online (in cadrul comunitatilor iubitorilor de biciclete), fapt care a dus, la finalul campaniei, pe 9 octombrie, dupa 5 luni de campanie, la utilizarea celor 1.100 de biciclete “I`Velo” de peste 20.000 de utilizatori. De altfel, succesul campaniei este atestat si de impactul pe care aceasta l-a avut asupra comunitatii – in afara de infiintarea a 8 centre, in 4 orase, care au pus la dispozitia publicului 1.100 de biciclete si implicarea a peste 20.000 de iubitori ai mersului pe bicicleta, s-a inregistrat un numar de 40.000 de ore petrecute de utilizatori pe biciclete, crearea a 60 de locuri de munca si 6 parteneriate importante cu institutii publice precum Ministerul Mediului si alte 5 primarii.

Prin formatul acestei campanii si a modului in care ea a fost expusa pe toate canalele de comunicare, Raiffeisen Bank nu numai ca a reusit sa masoare in cifre considerabile implicarea oamenilor in protejarea mediului inconjurator, dar s-a dezvoltat si ca brand responsabil in randul a aproape 2 milioane de persoane. De altfel, proiectul a castigat, in cadrul PR Award 2010, la categoria CSR, premiul Silver Award.

Articolul intreg referitor la aceasta campanie il puteti regasi aici.

Inscrierile se fac online, pe site-ul www.guinnessforgood.com, iar deadline-ul este 10 noiembrie 2010. Castigatorii vor fi anuntati la inceputul anului 2011.

Cum se va realiza evaluarea proiectelor?
Proiectele vor fi evaluate de un comitet de organizare alcatuit din reprezentanti Guinness si membri ai Ashoka, cea mai mare asociatie globala de antreprenori sociali.

In jurizare se va tine cont de urmatoarele criterii: Inovatie, Acoperire, Impact.
Iar punctele cheie de care va tine cont: implementarea lui trebuie sa fie inovatoare, sa propuna solutii si abordari noi ale unei probleme sociale, proiectul trebuie sa aiba potentialul de a produce schimbari in bine pe o arie cat mai larga de acoperire, proiectul trebuie sa aiba un impact semnificativ in societate, care sa poata fi masurat.
Candidatul trebuie sa demonstreze eficacitate, fezabilitate in implementarea ideilor.

Extra-info despre competitie
Competitia a fost lansata in 2009 cu scopul de a sustine potentiali antreprenori sociali din intreaga lume. Guinness a infiintat atunci un fond in valoare de 6 milioane de euro, in memoria lui Arthur Guinness. Compania si-a luat angajamentul sa creasca valoarea lui la 7,4 mil. euro pana in 2012.
In 2009 si 2010, Guinness a acordat 3,7 milioane euro castigatorilor de la prima editie a competitiei.

Mai multe detalii despre competitie si Fondul Arthur Guinness gasiti pe site-ul dedicat.

Calitatea vietii angajatilor
Conform unui studiu al Cushman&Wakefield, cele mai bune (si, probabil si cele mai dorite) trei destinatii pentru afaceri sunt: Londra, Paris si Frankfurt. Pe urmatoarele pozitii s-au aflat: Bruxelles, Barcelona, Amsterdam, Berlin si Madrid.

Capitala Romaniei? In top 36 cele mai bune destinatii pentru afaceri din Europa, Bucurestiul a coborat pe penultima pozitie. Locul 33, asadar, pentru Bucuresti, atat la “calitatea” afacerilor, cat, mai ales, la calitatea vietii angajatilor din mediul business romanesc. Ultimele trei locuri sunt ocupate de: Budapesta, Glasgow si, ultima, Atena.

Care au fost criteriile dupa care s-au ghidat in realizarea acestui clasament?
- in primul rand, calitatea legaturilor de transport cu alte orase interne sau externe
- telecomunicatiile
- accesul la alte piete, la alte tari, alte mentalitati s.a.m.d
- disponibilitatea
- cheltuielile cu forta de munca
- costurile cu spatiile de birouri
- calitatea vietii angajatilor.

Conform studiului, in Top 3 in criteriile enumerate mai sus, se regasesc:
1. accesul facil la piete si client (61% dintre cei intervievati)
2. disponibilitatea personalului calificat (58% dintre respondenti)
3. calitatea telecomunicatiilor (la fel,depseste jumatete dintre intervievati, mai exact 55%)

Cand vine vorba despre legaturile Bucurestiului, in ceea ce priveste transportul, cu alte orase interne sau externe, de asemenea, ocupa printre ultimele locuri, mai exact, locul 21 din 24 de capitale luate in considerare in acest clasament.

Costurile
Cand vine vorba de costurile spatiilor de birouri, capitala ocupa pozitia 21, cu toate ca anul trecut , la acest capitol, Bucurestiul ocupa locul 9. In privinta disponibilitatii spatiilor de birouri situatia din Bucuresti, a fel, situatia a luat o intorsatura deloc avantajoasa, astfel ca acesta a cazut sapte pozitii in clasament pana pe 24, mentinandu-se insa in fata unor orase precum Roma, Viena, Geneva sau Zurich.
Mai mult, Varsovia (in acest an fiind plasat pe locul cinci). se pozitioneaza deasupra capitalei Romaniei in clasamentul realizat dupa costul cu forta de munca, pozitie pe care Bucurestiul a ocupat-o anul trecut,
Potrivit aceluiasi studiu Cushman, costurile cu forta de munca mai reduse decat in Bucuresti se inregistreaza in: Istanbul, Bratislava, Lisabona.

Asadar, cand vine vorba despre calitatea vietii angajatilor, Bucurestiu a scazut mult. Nu, gresesc! Drastic.

Indiferent de raspunsuri, pozitive/negative/neutre, cert este ca, intr-o societate in care se doreste calitatea serviciilor, oamenilor, a modului si mediului de lucru si, mai ales, in cazul nivelului de trai, Romania se lasa intimidata, daca vreti, de contextul economic, de concurenta (ne imaginam ca intr-adevar exista un concurent care se pozitioneaza pe aceeasi “lungime” ca noi) cu alte tari din Europa si chiar de conducatori.

Daca reflectam asupra acestei situatii, ne gasim singuri raspunsurile intrebarilor de mai sus.
Nu este nimic iesit din comun acest lucru si nici nu ar trebui sa ne mire. Intr-adevar, zgomotul puternic si repetat la locul de munca dubleaza riscul aparitie bolilor cardiac. Fapt dovedit de cercetatorii canadieni.

Cine a descoperit?
Doctorul Wen Qi Gan si echipa sa, din cadrul Universitatii British Columbia din Vancouver, a studiat, pe un esantion de 6.307 persoane, cu varsta de peste 20 de ani. Rezultatele pot fi gasite si consultate in editia online a Occupational and Environmental Medicine, citata de Businessweek.

Cum. De ce?
Oamneii de stiinta au dovedt ca probabilitatea aparitiei problemelor cardiace este de doua sau chiar trei ori mai mare pentru angajatii care lucreaza intr-un mediu zgomotos, in comparatie cu angajatii ale caror locuri de munca sunt lipsite de zgomote puternice.
Exista o sincronizare intre mediul de lucru zgomotos si bolile cardiac, in special in cazul persoanelor cu varsta sub 50 de ani, pentru care este de trei ori mai mare probabilitatea de a suferi de urmatoarele boli: anghina pectorala, boli coronariene sau chiar de a avea un atac de cord.
Studiul defineste zgomotele puternice si persistente orice sunete nedorite, cum ar fi cele din procesul de productie, nu muzica la volum ridicat sau vorbitul tare.

Dovedit stitific…
Testele efectuate angajatilor cu risc ridicat de aparitie a afectiunilor cardiace ca nu au indicat niveluri mari de colesterol sau proteine inflamatoare, asociate de regula cu bolile de inima. Cu toate acestea, tensiunea arteriala lin cazul celor expusi zgomotelor a fost peste nivelurile normale.

Stresul, un alt factor
Da, stresul poate fi o alta cauza a acestor boli sau disfunctionalitati. Stres cauzat de zgomotele puternice ar putea fi similar celui provocat de emotiile bruste si puternice, care, in timp, pot face ca unele substante chimice sa ingreuneze circulatia sangelui prin arterele coronare.

Concluzia…
Suntem inconjurati de zgomote intreaga zi. De la telefoanele care suna, bazaitul mustelor, zgomotul asurzitor produs de utilajele care repara drumurile si pana la bipaitul ceasului in fiecare dimineata, traim in zgomot!

ONGurile de mediu sunt liantul intre companie – cetateanul mai mult sau mai putin responsabil si societate.

Exemplul 1:
Doua tipuri de ONG-uri de mediu putem gasi, din punctul de vedere al lui Dragos Bucurenci(Asociatia Mai mult Verde):
1. cele care isi asuma rolul de caini de paza ai statului si ai mediului de afaceri (watchdogs)
2. si cele care incearca sa suplineasca munca statului si a mediului de afaceri acolo unde acestora le lipsesc expertiza sau motivatia (actiune).

Procesul prin care o companie ajuta un ONG tine de politicile companiei respective si a ONGurilor, iar ca modalitate de a sustine un astfel de proiect(finantare, implicarea angajatilor ca voluntari etc) trebuime sa predomine rezolvarea unei proble si nu cresterea imaginii companiei. Iar asociatia Mai mult verde a luat masuri in acest sens: “(…)le cerem companiilor care ne finanteaza sa respecte o proportie rezonabila de 1 la 3 intre bugetul de comunicare si bugetul total al proiectului. In felul acesta, ne asiguram ca interesul principal al companiei este sa rezolve o problema de mediu, nu o problema de imagine.” (Dragos Bucurenci).

Exemplul 2:
World Wide Fund for Nature (Fondul Mondial pentru Natură) sau, simplu WWF, are o mare influenta asupra mediului, avand in vedere faptul ca obiectivele finale ale programelor lor sunt reducerea impactului asupra mediului si refacerea zonelor naturale afectate de operatiunile specifice companiilor respective. Tinand cont de acest ultim aspect, se cauta acele companii care se pliaza domeniului lor de activitate, care au rezultate in acest sens si care nu doar sa aduca laolalta membri din diferite companii in scopul descoperirii unor solutii, ci identificarea problemelor de mediu specifice fiecarui domeniu de activitate si acele solutii prin care companiile isi pot reduce impactul asupra mediului. Acesta este obictivul principal.

De ce nu?
Iata doua exemple concrete de ONGuri care au alt stil de a influenta o companie sa se implica in proiecte de responsabilitate sociala.
Cert este ca, nu depinde neaparat de organizatia respectiva daca o companie se implica sau nu, ci, mai ales de politica respectivei companii, de strategia acesteia in acest sens. Spre exemplu, daca o companie cauta sa faca profit(si cu totii stim ca acesta este obiectivul din spatele oricaror programe, actiuni, proiecte ale unei companii), atunci nu ar trebui sa aiba de-a face cu proiecte de Responsabilitate Sociala, pentru ca CSR-ul nu reprezinta o forma mai atenuata si benefica social prin care o companie isi poate face publicitate.

Echipa de conducere a semnat parteneriate cu 4 Ministere: cel al Mediului, al Educatiei, al Culturii si cel al Dezvoltarii Regionale/Turismului. De asemenea, 39 de judete din tara, respectiv 30-40 de localitati din fiecare judet, au confirmat participarea.

In ceea ce priveste finantarea proiectului, “Let’s do it, Romania!” a reusit sa atraga aproximativ 30% din bugetul estimat initial. Sponsorizarile se ridica la 20.000 euro. Principalii sponsori sunt Valad, British American Tobacco, Fundatia Acvatot, Air Liquide, Romcarton, Linde Gas, Silnef, Caroli si Ursus. S-au mai obtinut sponsorizari in materiale de curatenie (saci, manusi, masti), in principal de la Sanirom, Kimberly Klark, Bricostore, Cesarom, Eco-X, ANST sau Saint Gobain. O lista completa a sponsorilor este disponibila pe site-ul proiectului, la sectiunea Suporteri.

La capitolul voluntari implicati, peste 30.000 s-au inscris pe site. Dintre acestia, organizatorii estimeaza ca aproximativ 5.000 sunt angajati ai unor companii partenere, precum: Unicredit Business Partner, Lafarge, ING, OTP Bank, BGS, Wrigley Romania, Ecovalor, Badea&Partners, Konica Minolta etc.

Tot cu ajutorul voluntarilor, aproximativ 70% din suprafata tarii a fost cartata. Prin acest proces au fost identificate 6.500 de zone care trebuie curatate de gunoaie. Ele pot fi vazute pe Harta Deseurilor.

Organizatorii estimeaza ca exista aproximativ 20.000 de tone de deseuri de colectat. In peste 25 de judete se va face si colectare selectiva. Cei mai importanti parteneri pentru gestiunea deseurilor sunt Urban, Romprest, Remat Holding, Polaris, Ecovalor si Brantner.

Ziua Nationala a Curateniei va avea loc sambata, 25 septembrie, intre orele 8:00 si 15:00. Organizatorii invita persoanele din toata tara sa se inscrie pe site-ul Let’s Do It, Romania! si sa urmareasca instructiunile de participare din “Manualul de Curatenie”, disponibil pe site:http://www.letsdoitromania.ro

McKinsey a realizat un studiu pentru a determina parerea companiilor despre problema biodiversitatii. Un sondaj realizat online, care a generat peste 1.576 de raspunsuri de la directori de companii din toata lumea si din toate sectoarele industriale.

Sondajul arata ca biodiversitatea ocupa locul zece pe o lista de 12 preocupari ale companiilor, legate de mediu.
Water pollution, human rights, financial inclusion, ethical marketing, toxic materials, HIV, animal rights sunt alte preocupari pe care companiile incearca sa le rezolve, biodiversitatea fiind pe locul 10, cu 9%.

Importanta biodiversitatii
Cifrele arata urmatoarele lucruri:
• 29% vedeau subiectul respectiv ca pe o oportunitate pentru afacerea lor.
• In prezent, 59% considera acest lucru despre biodiversitate. Diferenta indica faptul ca, in ultimii ani, companiile au invatat sa profite de potentialul problemelor de mediu, printr-o abordare adecvata.
Motive pentru care biodiversitatea este importanta pentru companii:

In functie de specificul de business, motivele sunt:
• consolidarea reputatiei
• consolidarea pozitiei fata de concurenta,
• respectarea reglementarilor
• presiuni externe (ONG-uri, distribuitori, consumatori)etc.

De asemenea, directorii au indentificat ei au fost rugati sa mentioneze: riscurile operationale care rezulta din situatia biodiversitatii, masurile pe care le-ar lua in aceasta privinta si reglementarile pe care le-ar sustine pentru conservarea biodiversitatii.
Cateva dintre concluzii sunt:
• Companiile se asteapta la presiuni publice sau legislative care sa le determine sa-si schimbe procesele de productie, astfel incat sa-si micsoreze impactul asupra biodiversitatii.
• 53% dintre directori spun ca iau deja masuri pentru conservarea biodiversitatii (cresterea cantitatii de resurse regenerabile folosite, in defavoarea celor ne-regenerabile, schimbari in procesele de productie si operare etc.)
• 45% ar sustine reglementarile care incurajeaza conservarea biodiversitatii prin stimulente fiscale sau subventii.

1. Care a fost, in opinia lor, cele mai responsabile 3 companii in 2007
2. Ce i-a nemultumit la cum au inteles companiile sa demonstreze ca sunt responsabile
3. Ce se asteapta de la acestea in 2008.

Iata rezultatele acestui studiu:
1. Cele mai responsabile companii, in opinia bloggerilor
In privinta companiilor care au fost percepute ca responsabile in 2007, cele mai des nominalizate au fost: Petrom (mentionata de 45% dintre respondenti), Vodafone Romania (36%), Orange Romania (25%), Coca-Cola (16%) si Cosmote (16%).

De ce compania PETROM?
Istoria comunicarii acestei companii despre responsabilitate sociala a inceput acum cativa ani, insa recent a dat drumul comunicarii intense despre responsabilitatea sa sociala. Astfel, Petrom a reusit, pe parcursul unui singur an, sa ajunga de la o perceptie nu foarte favorabila, la una puternic asociata cu responsabilitatea sociala, devansand companii cu o istorie de lunga durata in acest domeniu.

Telecomunicatii? Vodafone, Orange si Cosmote.
In ciuda faptului ca nu intotdeauna au o activitate intensa in domeniul Responsabilitatii Sociale, aceste trei branduri care au fost intotdeauna in topul perceptiei despre CSR.
De ce? Pentru ca in Romania campaniile de comunicare pe teme de responsabilitate sociala sunt inca rare, iar acele putine companii care sunt implicate, cat de putin, se remarca imediat pe piata, companiile care pastreaza in timp consistenta strategiei lor de responsabilitate sociala au de castigat pe termen lung.

2. Bloggerii si nemultumirile

Chiar si cele mai mari branduri din Romania au cateva lipsuri in procesul lor de comunicare cu publicul. Dupa cum Marius Balaci, PR Director Selenis afirma “Bloggeri au reprosat companiilor in primul rand ca nu au o strategie de CSR pe termen lung (nemultumire mentionata de 38% din respondenti). Acest lucru inseamna atat o lipsa de continuitate in derularea programelor cat si o lipsa de coerenta in alegerea domeniilor de implicare,
O alta nemultumire des intalnita a fost impresia ca pentru companiile care au derulat programe de CSR in 2007 a contat mai putin rezolvarea unor nevoi sociale si mai mult atingerea unor obiective de marketing sau PR (nemultumire mentionata de 34% din respondenti). “

3. Bloggerii si asteptarile
In primul rand, bloggerii vor sa vada mai multe programe de CSR de la an la an.
O alta asteptare importanta a bloggerilor este ca numarul companiilor implicate in acest domeniu sa creasca (conform studiului, asteptarea este mentionata de 23% dintre respondenti).

Nu in ultimul rand, bloggeri asteapta de la companii sa isi implice mai mult publicurile interesate (stakeholder-ii) in realizarea strategiei sau a programelor de CSR (asteptare mentionata de 15% dintre respondenti), cat si a ONG-urilor, a autoritatilor publice, a angajatilor, a clientilor sau, de ce nu, a blogosferei.

Mai multe informatii despre rezultatele cercetarii si link-urile catre toate raspunsurile bloggerilor pot fi gasite pe internet, la adresa: www.responsabilitatesociala.ro/bilant-2007.

Etica, beneficii, responsabilitate, acestea sunt cuvinte cheie in domeniul antreprenoriatului social, care are ca scop principal generarea unui impact social pozitiv. Cateva dintre principiile antreprenoriatului social sunt: principiile antreprenoriatul social:

• autonomia gestiunii
• procesul democratic de decizie
• adeziunea prin voluntariat
• faptul ca in procesul de distributie a veniturilor, prioritatea este acordata persoanelor si muncii inaintea capitalului.

Unde gasim conceptul de antreprenoriat social ?
Antreprenoriatul social este raspandit in: Statele Unite ale Americii, state din cele din Europa de Vest: Italia, Franta, Marea Britanie, Suedia, Belgia, Olanda. In ultimii ani, antreprenoriatului social a inceput sa fie promovat in tarile sarace si pe pietele emergente din tari din America de Sud, Africa si Asia.
“In toate tarile se practica acest tip de antreprenoriat, indiferent de gradul lor de dezvoltare, doar ca in tarile mai dezvoltate el este recunoscut, legiferat si se bucura de sprijin prin subventii si facilitati fiscale, iar in alte tari exista fara a fi recunoscut”, afirma Florica Chereches, Executive Director la ONG-ul de dezvoltare comunitara si socio-economica Integra Romania Association.